Agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, decizie care provoacă pierderi imediate investitorilor ce au mizat agresiv pe o retrogradare în categoria speculativă prin contracte CDS și poziții short. Deși oferă un respiro politic în plină criză guvernamentală, decizia păstrează perspectiva negativă și nu reduce costurile record de finanțare ale statului, care continuă să plătească cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
București – Decizia agenției S&P Global Ratings de a confirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3” a reprezentat un punct de cotitură pe piețele financiare, infirmând pariurile agresive făcute de o mare parte a investitorilor.
Înaintea acestui verdict, piața penalizase deja masiv activele românești, astfel că asigurarea împotriva neplății datoriei pe cinci ani, cunoscută sub numele de credit default swap, ajunsese cea mai scumpă dintre toate statele cu rating de investiții urmărite de Bloomberg. Contractele se tranzacționau la niveluri care anticipau o retrogradare cu două trepte, în categoria speculativă, însă această prăbușire nu s-a materializat. În consecință, investitorii care cumpăraseră protecție la prețuri maxime sau care vânduseră short obligațiuni guvernamentale au înregistrat pierderi directe imediate, deoarece primele CDS s-au ieftinit brusc, iar prețul obligațiunilor a crescut pe măsură ce riscul iminent s-a atenuat. Diferența dintre estimările analiștilor, care acordau doar o șansă de 25% scenariului negativ, și prețul real din piață a reprezentat o primă de risc consistentă pe care speculatorii au pierdut-o odată cu publicarea raportului.
Deși a oferit un respiro instituțional important, menținerea ratingului nu aduce o ieftinire a creditării pentru statul român, ale cărui dezechilibre structurale rămân severe. România continuă să plătească cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru titlurile pe doi ani, în timp ce randamentul celor pe zece ani a atins maxime ale ultimului an în jurul valorii de 7,6% pe fondul volatilității politice.
Costul refinanțării datoriei deja acumulate apasă greu asupra bugetului, Ministerul Finanțelor raportând o creștere de peste 26% a cheltuielilor cu dobânzile în primele șapte luni, perioadă în care plățile au depășit pragul de 40 de miliarde de lei.
Pentru a atrage lichiditățile necesare în acest context tensionat, autoritățile s-au văzut obligate să majoreze randamentele oferite populației prin noile emisiuni Tezaur și Fidelis din octombrie, oferind dobânzi de până la 7,50% pentru scadențele mai lungi. Presiunea pe active s-a reflectat inclusiv pe piața valutară, unde cursul de referință al Băncii Naționale a României a urcat la 5,3447 lei pentru un euro chiar înaintea publicării raportului S&P, asimilând tensiunile acumulate în săptămâna premergătoare deciziei.
Menținerea perspectivei negative arată clar că riscul unei retrogradări viitoare persistă dacă blocajul politic prelungit va bloca reformele structurale.
Agenția de rating a subliniat că decizia actuală se bazează pe ipoteza formării rapide a unui nou executiv capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru anii următori, apreciind totodată că un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină temporar traiectoria fiscală și un volum ridicat de investiții publice.
Succesul parțial a devenit imediat o armă de retorică politică, fiind folosit pentru justificarea măsurilor luate și pentru atacarea oponenților care au generat instabilitatea.
Totuși, eșecul cabinetului propus de Siegfried Mureșan menține o incertitudine profundă, iar necesitatea ca președintele să desemneze un al patrulea premier de la declanșarea crizei din luna mai complică calendarul fiscal. Agențiile internaționale, inclusiv Fitch care va reevalua România la începutul anului viitor, condiționează păstrarea statutului de economie recomandată pentru investiții de prezentarea unui buget sustenabil și de conturarea unei traiectorii clare de reducere a deficitului către ținta de 3% din produsul intern brut, un eșec în acest sens riscând să declanșeze vânzări forțate de titluri din partea marilor fonduri internaționale.