S&P decide pe 2 octombrie dacă România își păstrează ratingul de investiții sau se va confrunta cu o explozie a costurilor de finanțare.
BUCUREȘTI – Reprezentanții agenției S&P Global Ratings evaluează în aceste zile situația economică și politică a României, urmând să anunțe decizia privind ratingul suveran pe 2 octombrie. Miza este critică: păstrarea calificativului BBB- (cu perspectivă negativă), ultima treaptă care recomandă țara pentru investiții. O retrogradare ar plasa România în categoria speculativă („junk”), prăbușind capacitatea de împrumut a statului. Celelalte două mari agenții, Fitch (BBB-) și Moody’s (Baa3), mențin de asemenea România pe ultima treaptă investment-grade, cu perspective negative.
Evaluarea S&P se bazează pe cinci piloni (instituțional, economic, extern, fiscal și monetar), în contextul în care, la analiza din aprilie, componenta fiscală a primit cele mai slabe note (scor 5 din 6). Agenția avertiza atunci că va retrograda țara în următorii doi ani dacă procesul de consolidare fiscală deriază, prognozând o creștere economică de doar 0,25% în 2026 și o scădere a deficitului la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027 (de la 7,7% în 2025).Argumentele Guvernului și riscurile piețeiMinistrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România are argumente solide datorită execuției bugetare.
În primele șapte luni, deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB (48,08 miliarde de lei), față de 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. Nazare a subliniat că menținerea ratingului este obiectivul principal și că nu poate exista o relaxare fiscală prematură, prioritățile fiind disciplina cheltuielilor, un buget realist pentru 2027 și atragerea fondurilor europene.
Consultantul economic Adrian Negrescu estimează 70% șanse ca România să își păstreze ratingul, datorită îmbunătățirii cifrelor fiscale și a interesului investitorilor străini (cu expuneri de 100 de miliarde de euro). Totuși, el avertizează că instabilitatea politică – marcată de un guvern interimar de peste patru luni, după demiterea Cabinetului Bolojan în mai – penalizează piețele.
Moneda euro a atins un maxim istoric de 5,2788 lei pe 23 septembrie, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au urcat la 7,69%, iar Bursa de la București (BET) a scăzut cu 12% față de maximul din august.
Negrescu atrage atenția că o retrogradare ar bloca finanțarea externă a statului, care are nevoie de aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru pensii și salarii. În caz contrar, România riscă să ajungă în 2027 la mâna FMI, an în care urmează un vârf istoric de plată a datoriei publice de peste 21 de miliarde de euro (100 de miliarde de lei), ceea ce ar putea atrage măsuri severe precum tăieri de salarii și majorări de taxe.