Constructorii de la Damen Galați accelerează instalarea sistemelor avansate de comandă și a tehnologiilor de inteligență artificială pe nava NRP D. João II. La doar șase luni de la lansarea la apă din 7 aprilie 2026, primul portavion european de drone prinde viață pe brațul Dunării, după ce a trecut cu succes toate probele de marș și testele structurale.
Galați – Șantierul naval Damen din Galați transformă nava strategică NRP D. João II într-o fortăreață tehnologică, intrând în faza critică de integrare pe apă a sistemelor de comandă și a algoritmilor de inteligență artificială.
Inginerii români calibrează acum contra cronometru echipamentele autonome și sistemele robotizate complexe pentru a preda această fortăreață tehnologică de 132 de milioane de euro către Marina Portugheză la finele acestui ani.
Șantierul naval Damen din Galați transformă nava strategică NRP D. João II într-o fortăreață tehnologică, intrând în faza critică de integrare pe apă a sistemelor de comandă și a algoritmilor de inteligență artificială.
Constructorii români derulează contra cronometru ultimele calibrări complexe ale echipamentelor autonome, la jumătate de ani după ce colosul multifuncțional de 132 de milioane de euro a părăsit platforma de uscat și a fost lansat oficial la apă, pe 7 aprilie 2026.
Proiectul finanțat de Uniunea Europeană avansează în linie dreaptă, după ce platforma a trecut cu succes toate testele structurale și probele inițiale de marș, pregătindu-se pentru predarea istorică către Marina Portugheză la finele acestui an.
Instalarea sistemelor avansate de comandă și a tehnologiilor de inteligență artificială pe această Platformă Navală Multifuncțională reprezintă nucleul tehnologic al întregului proiect revoluționar. Fiind prima navă din Europa proiectată special pentru operarea sistemelor complet autonome, arhitectura sa digitală diferă radical de cea a unei nave de război tradiționale.
Pentru a gestiona această complexitate, partenerii tehnologici de la compania EID instalează în premieră pentru Marina Portugheză soluția completă de Comandă, Control și Comunicații bazată pe sistemul de ultimă generație ICCS7. Această arhitectură asigură un mediu de comunicații securizat, multi-domeniu și perfect compatibil cu standardele NATO, funcționând ca un pilon central prin care nava coordonează fluxurile masive de date.
Arhitectura de comandă a fost concepută ca un sistem de sisteme deschis și modular, funcționând pe un principiu de tip plug-and-play. Această abordare permite ca algoritmii software, sistemele de control și noile modele de vehicule fără pilot să fie actualizate sau înlocuite cu ușurință pe măsură ce tehnologia evoluează, fără a fi necesară vreo modificare structurală a navei.
Din centrul de operațiuni al navei, sistemul avansat de comandă permite controlul simultan și complet centralizat pentru dronele aeriene lansate de pe pista de 94 de metri, pentru vehiculele de suprafață fără echipaj și pentru vehiculele subacvatice autonome dirijate prin rampa specială de la pupa, unde piesa centrală este un robot capabil să plonjeze până la o adâncime de 6.000 de metri.
Inteligența artificială integrată la bord nu funcționează ca o armă autonomă, ci ca un multiplicator de capabilități axat pe gestionarea volumului uriaș de date colectate din Oceanul Atlantic.
În laboratoarele avansate ale navei, algoritmii procesează în timp real seturile masive de date meteorologice, acustice și oceanografice pentru cartografierea fundului mării și monitorizarea ecosistemelor.
În paralel, pentru misiunile de supraveghere și recunoaștere, tehnologia analizează fluxurile video și radar transmise de drone, identificând automat anomaliile, cum ar fi navele care practică pescuitul ilegal sau amenințările directe la adresa infrastructurii submarine critice de date și energie. Mai mult, inteligența artificială coordonează în mod autonom roirea mai multor sisteme fără echipaj prin optimizarea rutelor de căutare în misiunile de salvare sau patrulare, reducând semnificativ volumul de muncă pentru cei 48 de membri ai echipajului de bază.
Acest proiect revoluționar, finanțat majoritar prin fonduri europene NextGenerationEU, validează o strategie globală de achiziții axată pe optimizarea radicală a costurilor. În timp ce portavioanele convenționale operate de forțele navale din Statele Unite sau Marea Britanie necesită bugete de miliarde de dolari, nava portugheză folosește expertiza industrială din România pentru a livra o capacitate similară de supraveghere la o fracțiune din acest preț.
Pe puntea tehnică se integrează în prezent structuri modulare formate din 12 containere standardizate care pot schimba profilul operațional al navei în doar câteva zile, transformând-o din centru de comandă pentru drone în laborator științific sau spital de campanie.
Noua platformă este pregătită pentru a contracara amenințările hibride din Oceanul Atlantic, unde marina portugheză a raportat deja interceptarea a 143 de nave rusești, inclusiv submarine cu rachete cu rază lungă de acțiune, în apropierea coastelor sale. Protecția acestui spațiu maritim uriaș de peste 4 milioane de kilometri pătrați este dublată de un acord strategic semnat de Lisabona cu Ucraina pentru producția comună de drone subacvatice, valorificând experiența tactică dobândită în Marea Neagră.
În timp ce echipamentele sunt instalate fizic pe Șantierul Naval Damen Galați, Marina Portugheză, prin unitatea sa specializată X31, testează deja aceste proceduri pe fregate active precum NRP Álvares Cabral. Scopul acestei strategii este ca algoritmii și tacticile digitale să fie complet validate înainte ca nava să fie livrată oficial la sfârșitul acestui an și să atingă Capacitatea Operațională Inițială estimată pentru anul 2027, impunând un nou standard în apărarea europeană, unde se preconizează că până în anul 2045 aproape jumătate din flote vor fi complet autonome.