Băncile sunt acuzate că s-au înțeles în ascuns pentru a menține artificial rata ROBOR la un nivel ridicat, ceea ce a dus la scumpirea creditelor și a păgubit populația cu sume importante de bani, această practică anticoncurențială afectând direct ratele lunare ale românilor prin fixarea dobânzilor în afara regulilor pieței libere.
BUCUREȘTI/ Finanțe și Bănci – UniCredit, Raiffeisen și Banca Transilvania dau în judecată Consiliul Concurenței după primirea motivării amenzilor record din dosarul ROBOR. Băncile sancționate în cel mai mare caz de concurență din istoria României au început oficial demersurile de contestare în instanță a deciziei autorității.
Măsura vine imediat după ce, la 28 septembrie 2026, instituțiile financiare au recepționat oficial deciziile de sancționare însoțite de motivările aferente. Investigația, declanșată din oficiu în toamna anului 2022, a vizat o presupusă înțelegere și practică concertată pentru fixarea coordonată a cotațiilor ROBOR de către cele 10 bănci participante la procedura de fixing.
În comunicatele transmise pieței, instituțiile de credit resping ferm acuzațiile și anunță o defensivă juridică agresivă.
Raiffeisen Bank România a catalogat decizia ca fiind lipsită de orice dovadă privind încălcarea legii, subliniind că stabilirea ROBOR este un mecanism strict reglementat și supravegheat de Banca Națională a României.
La rândul lor, UniCredit Bank și Banca Transilvania au reafirmat că întreaga lor conduită a fost perfect aliniată rigorilor legale și principiilor de piață, anunțând că vor utiliza toate căile legale pentru anularea sancțiunilor în instanță.Miza litigiului este uriașă, după ce Consiliul Concurenței a stabilit în vara anului 2026 amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) pentru schimb de informații confidențiale.
Dincolo de valoarea record a sancțiunilor, impactul pe termen lung ar putea fi devastator pentru sistemul bancar.
O evaluare internă a Băncii Naționale a României anticipează că, în scenariul în care clienții vor acționa băncile în judecată folosind ca precedent această decizie, instituțiile financiare riscă pierderi suplimentare pe termen mediu și lung de peste 700 de milioane de euro.