România se află în fața unui dezastru industrial și de securitate fără precedent, după ce gigantul german Rheinmetall a boicotat ieri cea de-a patra licitație consecutivă pentru preluarea Șantierului Naval Mangalia, punând în pericol un contract militar vital de 920 de milioane de euro.
Mangalia – Guvernul de la București a umflat artificial prețul achiziției cu 163 de milioane de euro din bani publici tocmai pentru a subvenționa salvarea șantierului, investitorul german refuză să preia platforma, așteptând prăbușirea prețului de vânzare. În timp ce activele strategice se devalorizează cu zeci de milioane de euro de la o săptămână la alta, iar muncitorii sunt concediați în masă, programul de înarmare navală asumat de România pentru anul 2030 este blocat într-un joc cinic de interese economice și procese judiciare.
Executivul se află într-o cursă contra cronometru pentru salvarea Șantierului Naval Mangalia, aflat în procedură de faliment. Compania germană Rheinmetall, desemnată să construiască patru nave militare printr-un contract de 920 de milioane de euro, a absentat și de la a patra licitație organizată pentru preluarea platformei industriale. Această absență blochează relansarea economică a șantierului și forțează o reducere drastică a prețului de vânzare cu zeci de milioane de euro.
Eșecul celei de-a patra proceduri activează o nouă etapă juridică în falimentul gestionat de administratorul judiciar CITR. Prețul de pornire pentru colosul industrial urmează să scadă oficial cu 25%, coborând de la valoarea inițială de aproximativ 184 de milioane de euro la circa 138 de milioane de euro. Declarațiile guvernamentale sugerează că gigantul german ar putea specula procedurile legale, așteptând ca prețul să fie redus succesiv până la pragul de 50%, adică în jur de 92 de milioane de euro. În iulie, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, recunoștea public că nu cunoaște motivele oficiale ale absenței Rheinmetall, dar presupunea că firma așteaptă devalorizarea activelor pentru o achiziție mai avantajoasă.
Miza acestui blocaj este uriașă pentru bugetul public, deoarece statul a acceptat costuri suplimentare tocmai pentru relansarea șantierului. În aprilie, Guvernul a majorat finanțarea programului naval, contractat prin fonduri SAFE, de la 757 de milioane de euro la 920 de milioane de euro. Această diferență de 163 de milioane de euro a fost justificată de ministrul Radu Miruță ca un stimulent financiar pentru ca Rheinmetall să preia problemele economice ale șantierului și să realizeze producția la Mangalia. Pachetul militar cuprinde oficial două nave de patrulare maritimă, estimate la 836 de milioane de euro, și două vedete de intervenție pentru scafandri, în valoare de 84 de milioane de euro.
La audierile parlamentare din 28 septembrie, ministrul interimar al Apărării a lansat un avertisment ferm, precizând că obligația de cooperare a Rheinmetall nu va fi considerată îndeplinită la recepția navelor dacă grupul german nu va prelua efectiv platforma industrială. Miruță a subliniat că șantierul este evaluat la 80 de milioane de euro, însă vine la pachet cu datorii masive de 190 de milioane de euro, motiv pentru care investitorul analizează cu prudență justificarea financiară.
În timp ce calculele financiare și negocierile continuă, facilitatea strategică de peste un milion de metri pătrați se golește de specialiști. Degradarea a început încă din iunie 2024, când s-a deschis insolvența pentru datorii de un miliard de lei, iar aproape jumătate dintre cei 1.453 de angajați se aflau deja în șomaj tehnic. Până în iulie 2025, datoriile curente post-insolvență au atins 161 de milioane de lei, iar restanțele salariale au depășit 17 miiione de lei. În aprilie 2026, după ce grupul olandez Damen a blocat planul de reorganizare pentru a-și proteja investițiile, șantierul a intrat oficial în faliment, declanșând concedierile colective și pierderea continuității profesionale pentru muncitori.
Situația este complicată suplimentar de un război juridic intern. Deși statul român deține majoritatea capitalului, grupul Damen controlează aproximativ 85% din creanțe în adunarea creditorilor și a contestat deja în instanță decizia Tribunalului Constanța de a permite reducerea prețului la licitații. Cu un termen limită fixat pentru anul 2030 pentru livrarea navelor militare, autoritățile de la București trebuie să explice cum vor gestiona acest conflict prelungit, în condițiile în care fiecare săptămână de așteptare consumă bani și îndepărtează forța de muncă esențială.